mocanita

Ce fac?! sunt pe cale sa ma napustesc intr-o provocare, ca un nebun intr-o fantana fara fund, fara sa ma gandesc la repercusiuni. Si as incepe asa: ce avem in comun Sara Jessica Parker si cu mine? Spranceana pe care-o arcuiti imaginar, si ranjetul din coltul gurii anticipeaza o neobrazare pentru care degetele mele se pregatesc sa va aplice o mustrare furtunoasa. Dar, nu o vor face, pentru ca ele deja plutesc ca o perdea de fum impletind cuvintele ca pe trestie in panere cu slove calde, moi, in stergare de un alb scrobit. La un moment dat, Sara si cu mine suntem inghioldite de un necunoscut cu plete blonde si spielhozeni in fuga lui dupa o morarita? pe care sarutand-o cu foc o ia pe sus si-o urca-ntr-o mocanita. Brusc deranjate din visare de aceasta crunta relatare, ne punem ghetele in miscare si tropaim cu mic cu mare sa ne suim si noi-n vagoane. Lumea topaie, se-nfoaie,in timp ce noi prindem un loc la o fereastra cu unghiuri ascutite si reci ca de clestar topit in soare asa cum par crestele Fagarasilor in departare; in continuare, scoaaatem capul pe geam, deschidem gura maaaaare, si-n timp ce mocanita - corabie isi croieste avant intr-o aventura romantica de-o vara, ochii ne clipocesc de frenezie, limba ne flutura ca un stindard cu cap de mort, bratele, recheama doruri, azvarlite, in suierat de mocanita, si miresme proaspete de fan cosit. Si totusi ce am avea in comun o printesa si cu mine? pai tocmai v-am spus pe jumatate - reteta fericirii! ea e fantastica, eu sunt reala ..rochiile ei in voaluri sunt rapitoare si atunci imi permit sa i le fur si sa dispar pentru o vreme, sa ma dramatizez, gatita intr-o rochie de voal, scapata de la un bal, si ajutata sa se suie zglobie -ntr-o mocanita salvatoare. Asa suspin eu cateodata,dupa-o mocanita,mai abitir cand luna rasare dodoloata peste o creasta de munte, noaptea, senina..si stelele scapata in faldurile rochiilor mele.